Doina mea şi Doina noastră

Doina este un nume foarte popular în România. Nu cred că există cineva din această ţară care să nu aibă măcar o rudă, o cunoştinţă cu acest nume. Am şi eu o mătuşă... şi când spunem numele ei, ne amintim de copilărie, pentru că băiatul ei a copilărit alături de noi în zona Aradului.

Doina este de fapt "o poezie lirică specifică folclorului românesc, care exprimă un sentiment de dor" (sursă definiţie aici), şi mă opresc aici cu definiţia, pentru că restul nu prea îşi are locul aici. De Doina vreau să îmi aduc aminte doar cu sentimente plăcute, de dor şi de bucurie.

Şi dacă tot vorbim de memorii, de la Nistru pân' la Tissa, am scăpări de memorie legate de experienţele mele cu crema românească ce poartă acelaşi nume... şi în această seară am pus mâna pe condei... şi am delirat de la poezia "Doină, doină cântec dulce" a marelui poet Vasile Alecsandri... şi mi-a ieşit o capodoperă de cremă, pardon, de creaţie, pe care doresc să v-o prezint mai jos şi de care să vă alipiţi cu mult dor (colaborare KREM):

Doină, doină, cremă fină,
Cu parfumu-ţi mă alină,
Pielea mi-o catifelează,
Şi uşor mi-o hidratează.

Să miros a violete,
Ca sa fiu pe plac la fete;
Faţa tu o-ntinereşte,
Ridurile fugăreşte!

Doină, doină nu uita:
Tu ai fost de partea mea, 
Farmecu-ţi m-a copleşit,
Sunt atât de diferit!

În gentuţă-am să te port,
Orişiunde, peste tot!
Să mă simt revigorat
Ca de-o cremă de-mparat!

Am să dau acum de ştire,
Dau cu cremă iar pe mine:
Ca să ştie lumea-ntreagă
Doina mea, tu eşti grozavă!



Despre această cremă minunată puteţi găsi mai multe detalii aici, despre Farmec vă recomand pagina de facebook a companiei cu acelaşi nume: www.facebook.com/farmec.company, şi îi puteţi găsi / urmări şi pe Twitter la @farmec.

Notă: Această postare a fost scrisă pentru SuperBlog 2013.