Nu mai faceţi lucrarea de condamnare a fraţilor!

Cu câteva luni în urmă am scris despre trecerea la cele veşnice a unui mare om al lui Dumnezeu, Paul Crouch, care a decedat în aceiaşi zi cu un renumit actor condamnat de mulţi din lumea pocăiţilor, Paul Walker. Amândoi au fost doi "entertaineri", cum scriam în acel articol, doar că unii nu au înţeles sensul acestui cuvânt. Unul dintre cei doi de Paul producea programe religioase, spirituale de televiziune (canalul TBN) care se distribuie via satelit în toată lumea, în multe limbi. Al doilea Paul a fost un actor renumit, cunoscut din filmele "Fast and Furious", care, după cum a mărturisit în viaţa lui, a admis că are o relaţie cu Dumnezeu şi este un creştin. După ce am scris acel articol în decembrie 2013, am primit tot felul de reacţii de la diferiţi aşa-zişi creştini. Din respect faţă de cei doi menţionaţi anterior, datorită respectului care îl am pentru persoana lor şi familiile lor care au suferit drama pierderii lor în acele zile, am ales să şterg mesajele de batjocură pe care mi le-au adresat mie personal şi acestor oameni care au făcut ceva pentru omenirea noastră. La finalul acestui material o să citiţi şi explicaţia.

Probabil că vă miraţi ce este cu fotografia din postarea de astăzi. În poză sunt Rory şi Wendy Alec, co-fondatorii postului creştin de televiziune GOD.tv, care este unul din cele mai dinamice posturi de televiziune creştine din întreaga lume. Ei difuzează programe, serii şi seminarii pe diferite teme, de la slujitori şi lucrări creştine din întreaga lume (pentru mai multe detalii vizitaţi site-ul lor, nu doresc să fac enumerări aici), transmisii în direct de la biserici unde au loc treziri spirituale, concerte creştine, pelerinaje în Ţara Sfântă şi multe alte programe care cred că sunt o binecuvântare imensă pentru toţi creştinii din întreaga lume.

Rory şi-a depus astăzi demisia din cadrul conducerii televiziunii GOD Tv pe motivul unui "eşec moral" în relaţia cu soţia sa. Cei doi nu au divorţat, însă acest incident li s-a întâmplat lor după 20 de ani de slujire continuă în această lucrare. Atunci când Rory a mărturisit eşecul său, a declarat tuturor că doreşte ca noi să ne uităm la Isus, nu la el, care este un om imperfect; alegerea de a păşi în afara conducerii acestei televiziuni a fost a sa, ca rezultat al eşecului său. Soţia sa, Wendy, va transmite cu o totală transparenţă cele întâmplate, în cadrul unei emisiuni despre trezire, Revival Alert, care este difuzat zilnic în cadrul acestui canal de televiziune. (sursă informaţie citată mai sus aici)

După ce am citit acestă informaţie am urmărit comentariile acelora care au început să "discute" şi "să arate cu degetul" cele întâmplate. Cineva spunea că atunci când un lider bisericesc are o relaţie extraconjugală... se numeşte "eşec moral", însă când un simplu enoriaş are o relaţie etramaritală este considerat cel mai mare diabolic adulterin. Ne place aşa de mult să arătăm cu degetul atunci când vedem o greşeală la cineva. Şi ne place aşa de mult să râdem că ce a păţit cineva. Uităm, pe moment, să ne uităm că 3 degete sunt îndreptate înspre noi atunci când arătăm cu degetul la alţii. Uităm că, atunci când Isus a fost dus la femeia care a fost prinsă în adulter, Mântuitorul nu a condamnat-o, însă i-a spus să nu mai păcătuiască.

Am devenit aşa de uşuratici cu privire la trăirea noastră încât am uitat să ne rugăm pentru protecţia lui Dumnezeu peste cei care ne conduc - era o altă replică a unui alt comentator, care nu am putut să nu-l remarc. Bine punctat acest lucru! Nu ştiu cât de matur spiritual era Rory şi cum s-a întâmplat eşecul său moral, însă este un om care şi-a recunoscut vina public şi s-a pocăit, când putea să ţină totul în taină şi să continue să conducă acest post de televiziune.

Unii creştini din vremea noastră nu au curajul - ca să nu mai spun transparenţa şi sensibilitatea spirituală - de a recunoaşte că au iubit mai mult banii şi poziţiile şi au trădat pe fraţi... şi le este greu să recunoască păcatul lor. Unii poate că au furat din visteria bisericii şi dau vina pe fraţi ca să acopere gaura făcută de ei... şi totuşi continuă să slujească în cadrul bisericii, nu au nici o remuşcare, nu se simt jenaţi, nu se pocăiesc şi nici nu se mărturisesc public... pentru că onoarea lor este mai importantă decât onoarea lui Dumnezeu!

Ceea ce nu înţeleg eu la cei care condamnă pe alţi păcătoşi este motivul pentru care ei nu se văd pe ei înşişi cum sunt. Da! Să se uite la ei şi să nu mai condamne pe alţii de parcă ei ar fi Dumnezeu. Şi de fapt cine condamnă pe fraţi, decât unul singur? - Diavolul, Satana! Şi cel sau cei care fac aceiaşi lucrare sunt părtaşi cu el, sunt proponenţii lui, sunt sponsorii lui, sunt adulatorii lui, dar au peste ei masca de "cre(ş)tin", şi se mai bat şi cu pumnul în piept! Mi-e silă de astfel de oameni! Nu arăt cu degetul la ei, însă degetul lor condamnator este ca piatra fariseilor care era gata să zboare nu doar către femeia prinsă în adulter, dar şi spre Isus, care a declarat atât de direct şi atât de simplu, "cel dintre voi care este fără păcat să arunce primul cu piatra" (Ioan 8:7, parafrazat de mine). Am ajuns să fim mai uşor influenţaţi în a critica şi judeca pe alţii, mai degrabă decât să ne cercetăm pe noi înşine, nu?

Dumnezeu nu vrea de la noi jertfe, ci milă! Mila biruieşte judecata! E vremea să ne rugăm pentru cei pe care îi vedem căzuţi în păcat. Judecându-i nu vom aduce în ei niciodată schimbare, transformare, eradicarea răului. Noi nu suntem mai puţin păcătoşi decât ei atunci când facem aceasta. Şi nu suntem mai sfinţi ca Dumnezeu atunci când judecăm pe cineva care a păcătuit şi apoi şi-a mărturisit păcatul. Da, există reconciliere şi durează timp uneori, însă nu noi am fost chemaţi să facem regulile lui Dumnezeu. El are regulile deja stabilite, şi noi suntem lucrarea mâinii Lui, nu vice-versa.