Dacă pe Maria nu o chema Maria...

Am reușit să facem și să adoptăm sărbători pentru fiecare persoană din Biblie. Sau... măcar pentru cele mai importante. Și deși aceasta nu este nicăieri poruncit, sfătuit sau măcar menționat în Biblie, cu toate acestea... biserica actuală a adus și a ajuns să impună la nivel național o sărbătoare în cinstea unei persoane ca oricare alta de pe această planetă.

Nu doresc să studiem Mariologia, nici măcar cu ceea ce se ocupă această ramură din teologie. Vreau doar să vedem o ipoteză, dacă ziua de 15 august nu ar mai fi o zi de sărbătoare în cinstea unei femei care s-a numit Maria și a făcut ceva în istorie, pe care mulți din zilele de astăzi nu doar că nu o mai cred, dar mai fabulează că... e o poveste de adormit copiii.

Nu contestăm că prima Marie din Biblie a fost de fapt sora lui Aaron și a lui Moise, care este de fapt Miriam, din limba ebraică. Ea a fost cea care a vegheat asupra coșului lui Moise, când acesta a fost pus pe Nil. Numele de Maria sau Miriam a devenit popular și a început să fie folosit după Reforma Protestantă.

Se știe că înțelesul numelui Maria nu este cunoscut foarte bine și foarte sigur, însă sunt câteva teorii care includ o traducere a numelui drept ”marea de amărăciune”, ”rebeliunea” și ”copil dorit”. Mai cu siguranță că previne dintr-un nume egiptean, probabil derivat din parte a cuvântului mry (”preaiubită”) sau mr (”dragoste”).

În cadrul Noului Testament există mai multe personaje cu același nume, una dintre ele fiind Maria, mama lui Isus - cea care este de fapt sărbătorită în România pe 15 august - ea fiind cea care, conform evangheliilor, a adus pe lume pe Isus, prin Duhul Sfânt, în timp ce era fecioară. O altă Marie este Maria Magdalena, o femeie care a fost eliberată de Isus de mulți demoni - ea fiind cea care a fost alături de urmașii lui și care a fost martoră la crucificarea și învierea lui Isus.

Datorită faptului că numele de Maria și în special Fecioara Maria a devenit foarte popular în lumea creștină, au existat vremi în anumite culturi când era considerat prea sfânt să poată fi folosit zi de zi.

De aici am tras anumite concluzii interesante. Caracterul unei femei din istorie a făcut ca numele ei să fie pus la rang mare, de slavă în cadrul Creștinismului. Nu avem nimic de a face cu Maria noi pentru că noi nu ne închinăm ei - Biblia interzice categoric închinarea la orice altceva în afară de Singurul Dumnezeu adevărat, Creatorul cerului și al pământului - și nici nu putem să spunem că nu am putea folosi numele de Maria la copiii noștri pentru că noi, cei din secolul 21, nu mai are atâta ”sfințenie” pe cât au considerat alți creștini la începutul istoriei bisericii. Da, unii au comparat-o pe Maria cu alte personalități din păgânismul importat în Creștinism și chiar există picturi, icoane și relicve pe care anumite denominații creștine le adoră, i se închină și le sărută - nu am înțeles de ce, dar pare bizar acest lucru acum.

Atunci când Domnul Isus s-a întâlnit cu femeia de la izvor, ea avea anumite concepții despre închinare, că are loc în anumite locuri și la anumite altare (sau ce aveau ei pe atunci). Și Isus îi spune, ”Voi vă închinați la ceea ce nu cunoașteți. Noi ne închinăm la ceea ce cunoaștem, căci mântuirea este de la iudei. Dar vine ceasul, și acum a și venit, când adevărații închinători I se vor închina Tatălui în duh și în adevăr. Căci astfel de închinători caută Tatăl” (Ioan 4:22-23, sublinierile îmi aparțin). Această realitate se întâmplă și astăzi pentru că oamenii se închină la cele create de mâna omului, sau la lucruri fizice.

Ceea ce Domnul Isus spunea prin expresia ”căci mântuirea este de la iudei” nu se referă la faptul că prin Maria a venit mântuirea - deși ea era o iudaică - ci la faptul că prin poporul evreu, prin iudei, a venit mântuirea, adică prin Isus Hristos.

Domnul Isus nu a instituit o închinare la o persoană umană, nici măcar la oasele sau la faptele ei - fie ele bune sau rele - ci o închinare în duh și în adevăr, adică o închinare în atitudine și în smerenie la Dumnezeu. Singura închinare se aduce lui Dumnezeu, orice alt fel de închinare este idolatrie. Și sunt destul de sigur că această afirmație nu va fi acceptată de mulți pentru că există multe persoane astăzi, îndoctrinate de culte creștine mai vechi decât existența Creștinismului - ce ciudat, nu? - care le-au spălat creierele și le-au alimentat mentalitatea și trăirea spirituală că ei trebuie să venereze pe cea prin care a venit pe lume Mântuitorul, și nu pe Cel care a dus mântuirea în lume! Aceasta este de fapt o pervertire a adevărului, să nu ne mai închinăm la Dumnezeu cel etern și sfânt, ci la creația Sa. Este una din pervertirile pe care le-a putut produce Satan în cadrul Creștinismului, și atâta timp cât mintea noastră va continua să venereze o persoană umană, în locul Mântuitorului etern, acea închinare este o închinare eronată și lipsită de sens.

Nu vreau să argumentez nimic aici. Vreau să afirm doar ceea ce este scris în Sfânta Scriptură. Dacă ceea ce crezi tu nu are suport scris pe paginile Sfintei Scripturi, mai bine nu mai crede acel lucru pentru că este o denaturare a adevărului.

Biblia spune clar că ”este un singur Dumnezeu și un singur Mijlocitor între Dumnezeu și oameni: Omul Cristos Isus” (1 Timotei 2:5, sublinierile din text îmi aparțin). Orice rugăciune adusă la orice altă persoană, ființă din acest univers este o rugăciune care nu va primi niciodată vreun răspuns. De ce cred asta? Pentru că ceea ce spune Apostolul Pavel în următoarele versete din acest text este clar și răspicat: ”despre aceasta s-a depus mărturie la vremea potrivită. Pentru aceasta am fost pus predicator, apostol - spun adevărul, nu mint - și învățător al neamurilor în credință și adevăr” (1 Timotei 2:6-7). Dacă acest lucru nu ar mai fi fost adevărat, Pavel nu ar fi predicat pe Hristos și pe El răstignit, nici că mântuirea vine prin Isus Hristos.

Nu vedem nicăieri pe paginile Sfintei Scripturi că Maria ar fi fost venerată, adorată între ucenici, în cadrul bisericii primare. De ce? Pentru că Dumnezeu nu are respect față de persoane. El este cel care cheamă pe oameni și El îi echipează și îi folosește pentru scopul Său, pentru voia Sa, și pentru timpul Său. Și El nu a intenționat să împartă vreodată - niciodată - gloria Sa cu altcineva, așadar a aduce slavă unei ființe umane, în loc de a aduce slavă Creatorului, nu este altceva decât a fura pe Dumnezeu de slava și gloria pe care numai El o merită.

De ce să aducem respect pentru o persoană care a trăit în istorie?

De ce să o comemorăm pe o persoană care a trăit în istorie și să facem o zi sfântă pentru ea?

Sunt întrebări pe care ni le punem și ne dăm răspuns singuri, sau dă răspunsuri tradiția nescrisă. Răspunsurile care nu sunt scrise sau nu sunt clar menționate nouă în Cuvântul lui Dumnezeu sunt presupuneri umane. De ce am respecta-o pe Maria și nu am respecta-o și pe Marta? Marta era gospodina din casă, Maria era cea care a ales partea cea bună - să stea la picioarele lui Isus (aici vorbim despre Maria, sora lui Lazăr, menționată în special în Evanghelia după Ioan 11 și Luca 10). Și Maria din acest pasaj ar trebui să spună multe pentru creștinii de astăzi, ea însăși a ales să asculte cuvintele Mântuitorului, mai degrabă decât să atragă atenție asupra ei.

Maria, mama lui Isus, la nunta din Cana Galileii a fost cea care a îndreptat atenția celor din jur spre Isus, nu spre sine (Ioan 4). Și acest pasaj ar trebui să deschidă ochii multor catolici și ortodocși să înțeleagă că însăși Maria, persoana pe care ei o sărbătoresc - să folosim un termen mai diplomatic acum - a îndreptat închinarea și atenția ei către Mântuitorul Isus, nu spre sine.

Da, la învierea lui Isus, Maria a fost printre primele persoane care s-a întâlnit cu Mântuitorul înviat. Dorul ei era după El, și atunci când El a strigat-o pe nume, ea a mărturisit înaintea lui Isus că El este ”Rabuni”, adică Învățătorule (Ioan 20:16). Maria a adus închinarea ei către Cel care a adus Mântuirea în această lume, deși ea nu a înțeles la început care avea să fie rolul și scopul venirii pe lume al lui Isus, mintea ei a fost luminată și ea a realizat că Isus este cel care este Mesia, Mântuitorul evreilor și al întregii lumi.

Ceea ce cei mai mulți mariologi nu admit - sau poate nu vor să admită - este că după ce Isus s-a înălțat la ceruri, ea era împreună cu ceilalți ucenici în camera de sus din Faptele Apostolilor 2, momentul când s-a coborât Duhul Sfânt peste ei și au început să vorbească toți în alte limbi. Iată de unde știu aceste lucruri:

Toți aceștia stăruiau în rugăciune în același gând, împreună cu femeile, cu Maria – mama lui Isus – și cu frații Lui. (Faptele Apostolilor 1:14)

Ceea ce nu admit mariologii - cei care se închină Mariei - este faptul că ea a fost penticostală, pe lângă faptul că ea a fost o iudaică - națiunea de oameni cea mai urâtă de oameni de pe fața pământului, chiar și de anumiți creștini care încă nutresc sentimente anti-semite. Am întâlnit ”creștini” care se bat în piept și își apără credința și tradițiile lor scrise și nescrise, dar urăsc poporul Israel. Asta se bate cap în cap cu ”adularea lor” a fecioarei Maria, care a fost și a rămas o iudaică toată viața ei. Dacă aduci respect față de o persoană pentru că a fost femeia prin care a venit pe lume Mântuitorul Isus Hristos și în inima ta este ură față de poporul Israel, acest respect nu este altceva decât o ipocrizie fățarnică! Una spui pe față, alta în inimă.

Nu, nu ne închinăm la Maria. Noi ne închinăm la Cel care a adus răscumpărarea noastră din păcat și din fărădelege, la Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Noi nu ne rugăm la Maria, ci ne rugăm precum Maria. Ați putea să faceți măcar această mare diferență în această zi și să faceți ceea ce a făcut Maria, în loc să aduceți adorare unei ființe umane din istorie? Maria s-a rugat împreună cu ucenicii la Dumnezeu Tatăl, prin Isus Hristos, singurul mijlocitor dintre oameni și Dumnezeu. Ea de la Rabuni a învățat să spună ”Tatăl Nostru care ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău...”.

Atunci când ne îndreptăm închinarea noastră de la obiecte și oameni către Dumnezeu, atunci închinarea noastră devine plăcută lui Dumnezeu. Nu am auzit pe nimeni să fie mântuit de Maria. Am auzit însă oameni care au fost și încă continuă să fie mântuiți de Isus Hristos. Maria a fost doar o unealtă pe care a folosit-o Dumnezeu. La fel a fost și crucea pe care a murit Isus. Nu înțeleg de ce oamenii aleg să se închine la unelte, în loc să se închine la Cel care a adus mântuirea prin jertfa și prin însăși sângele Său prețios. Probabil că dacă pe Maria nu o chema Maria... astăzi nu am mai fi sărbătorit-o, sau.... cine știe?

Notă: Dacă citați acest material în altă parte, rog să păstrați toate link-urile din el și să oferiți sursa citării, adică acest blog. Mulțumesc.[no-sidebar]